Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora

Pitagora este unul dintre cei mai cunoscuți și influenți gânditori din Grecia Antică.

Pitagora este unul dintre cei mai faimoși oameni din lume, totuși nu și-a scris nici una dintre teoriile sale, iar ceea ce știm despre el astăzi provine din alte surse contemporane sau ulterioare. Inițial din Samos, Pitagora a înființat o școală la Crotone, în sudul Italiei, care preda atât mitologia grecilor antici, dar și gândirea logică. Ancient History a creat o listă cu zece inovații științifice și filozofice atribuite lui Pitagora.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

10. Filosofia sa proprie

Pitagora a operat cu o ipoteză care a afirma că tot ceea ce știe omenirea ar putea fi înțeles prin numere, în mod explicit cu numere întregi. Dacă ne uităm la viața lui, dar și la lumea în care trăim, putem înțelege de ce filozoful ar fi ajuns la această concluzie. Chiar și astăzi, folosim cifre pentru orice, de la calcularea vitezei vântului într-o furtună până la calcularea vitezei unui vehicul.

9. Creștinismul timpuriu

Istoricul Eusebiu îl compara pe Pitagora cu Moise, în timp ce Augustin de Hipona,  teolog și filosof creștin timpuriu, care a trăit între anii 354–430 ai erei noastre, a respins teoria metempsihozei propusă de Pitagora fără să-l numească de fapt. Cu toate acestea, pare că i-a purtat un respect profund. În cartea sa despre Trinitate, Augustin discută despre modestia lui Pitagora atunci când cel de al doilea se referea la sine ca „admirator al perspicacității” și nu „înțelept”.

Aproximativ într-o perioadă similară, Neopitagorismul a început să devină mai proeminent, iar logicianul Moderatus din Gades a fost esențial în dezvoltarea filozofiei numerelor pitagorice și a clasificării spiritului ca „un fel de armonie numerică”.

8. Teorema care îi poartă numele

Pitagora este cunoscut pentru ideile sale din domeniul geometriei. El a fost primul care a propus că pătratul ipotenuzei, latura triunghiului opusă unghiului drept, este egală cu suma pătratelor catetelor. Chiar dacă această ipoteză a fost prezentată pentru prima dată de babilonieni, Pitagora a fost primul care a demonstrat-o.

În plus, se crede că a inventat „tetractys”, o figură triunghiulară formată din 10 puncte dispuse în patru rânduri, cu unul, două, trei și patru puncte în fiecare rând. Istoricii explică faptul că Pitagora credea că 10 este numărul ideal.

7. Gândirea religioasă

Ideile religioase ale lui Pitagora s-au bazat pe principiul metempsihozei, care afirmă că spiritul nu moare niciodată și este legat de un ciclu de reîncarnare până când se poate elibera de acest pământ prin virtute. Se credea că există un suflet atât în viața animală, cât și în cea vegetală, chiar dacă nu există nicio dovadă care să indice că Pitagora credea că spiritul ar putea fi cuprins într-o plantă.

Totuși, spiritul s-ar putea afla corpul unei ființe, iar Pitagora a mărturisit că a auzit vocea unui prieten mort în lătratul unui câine bătut.

6. Matematica

Pitagora a pus bazele ideii de sistem numeric și, prin urmare, începutul matematicii. Pentru adepții săi, cifrele erau cel mai important lucru și asta deoarece, în cele din urmă, acestea stăteau la baza lumii. Unii istoricii ai științei îi atribuie lui Pitagora și inventarea tablei înmulțirii, dar, după cum explică aceștia, nu putem fi siguri de acest lucru și asta deoarece ideile filozofului adesea au fost confundate cu cele ale discipolilor săi.

5. Cosmologie

Pitagora a fost prima persoană care a sugerat că pământul este o sferă, dar nu este clar ce l-a condus la această concluzie, istoricii speculează faptul că această ipoteză ar putea fi derivată din credința că sfera are cea mai „dură” formă.

Gândirea sa despre natura Universului a fost cel mai probabil de bază: în acel moment, Pământul era încă considerat punctul central al universului, cu tot ce se învârtea în jurul său. Viziunea pitagorică asupra universului a fost destul de simplă și nu a luat în considerare nicio observație a mișcărilor planetelor. Pitagora și discipolii săi au crezut că planetele se mișcau în cercuri uriașe și că, atunci când se apropriau una de alta, scoteau un sunet. Ei credeau că aceste sunete erau armonii melodice, iar această muzică a ajuns să fie cunoscută sub numele de Muzica Sferelor.

Pitagoreicii au avut, de asemenea, credința că Pământul, planetele și stelele din Univers înconjurau o flacără centrală, iar noaptea și ziua sunt cauzate de acestei mișcări. Ei credeau, de asemenea, că există un „pământ opus” pe cealaltă parte a flăcării.

4. Muzica

Pitagoricii credeau că muzica era o formă de purificare a spiritului și avea un efect similar cu cel pe care medicamentul îl produce asupra corpului. Una dintre poveștile lui Pitagora relatează că, atunci când a asistat la niște tineri în ebrietate care încercau să pătrundă în casa unei doamne, le-a cântat și „persistența furioasă” a tinerilor a fost redusă la tăcere.

Pitagora a fost prima persoană care a recomandat muzica persoanelor care sufereau de diferite maladii. Filozofia sa a conectat muzica de arhitectură, guvernare, creșterea unei familii și auto-perfecționare. El a crezut că este posibil să alinieze sufletele la natura lor perfectă și, prin muzică, a interpretat ceea ce el numea „ajustări sufletești”. Pitagora a asociat, de asemenea, aritmetica cu muzica și a crezut că muzica nu trebuie privită ca o singură diversiune. El credea că muzica era o formă de stabilire a armoniei, prin care divinitatea căută să alunge confuzia și conflictele din cosmos.

3. Viața publică

Atât Platon, cât și oratorul Isocrate sugerează că Pitagora a fost un cel care a promovat un nou mod de viață. Școala sau organizația pe care Pitagora a înființat-o la Crotone funcționa la fel ca o mănăstire, iar membrii ei își împărtășeau bunurile în același mod. O zicală pitagorică era koinà tà phílōn, care însemna „Toate lucrurile în același mod între prieteni”.

2. Numerologia

Așa cum a indicat Aristotel, pitagoricii au folosit știința în ceea ce privește misterul și spiritualitatea fără aplicație funcțională. Unitatea de bază, moneda, vorbea despre locul de naștere al tuturor lucrurilor, iar numărul doi, diada, se referea la materie. Numărul șapte era sacru deoarece era numărul de planete, numărul de corzi de pe o lira și pentru că ziua de naștere a lui Apollo era sărbătorită în a șaptea zi a fiecărei luni.

În timp, ideile lui Pitagora s-au răspândit, combinat cu alte tradiții mistice și au dat naștere numerologiei din prezent. În mod evident, cunoașterea astfel produsă nu se supune standardelor științifice, dar reprezintă în felul său o formă de interpretare a unei lumi pe care o înțelegem mai mult sau mai puțin.

1. Metempsihoza

Unul dintre principiile fundamentale ale lui Pitagora pare să fi fost metempsihoza, care este credința că toate spiritele au o natură divină și că după moarte un spirit se mută într-un alt corp. Despre Pitagora se crede că s-a reîncarnat în savantul Hermotimus, cel despre are miturile spun că a văzut scutul lui Euphorbus în sanctuarul lui Apollo. Ultima sa manifestare a fost ca Pyrrhus, un pescar din Delos.

Citește și:

Cei ce au construit Stonehenge au utilizat teorema lui Pitagora cu 2.000 de ani înainte ca filosoful grec să se nască

4 descoperiri astronomice făcute în Grecia Antică

O tăbliţă de lut babiloniană i-a contrariat pe cercetători timp de aproape un secol: conţine probleme matematice complexe

Numerologia: numere care fascineaza, numere care sperie